Cristina G. în loc de Gherghel: ce decizie imbecilă!

Drag cititor care mă urmărești sau mă cunoști personal, așa-i că atunci când cauți cărțile scrise de mine le cauți cu numele de Cristina Gherghel și nu Cristina G.? 

Bine, poate tu nu, dar alții da. Știu că mi-au scris să mă întrebe: „WT...pack?!!!?!” 

WT... pack = ce naiba - și nu e WTP ci WTF. P (pack) este ca să evit obscenitățile. 

Da, mai toți cei care caută cărțile scrise de Cristina Gherghel, nu le găsesc. 

Normal. Cum să le găsească dacă nu sunt? 

Am spus deja. 

Sunt necăjită pentru că de o bucată de vreme toate conturile mele de autor au câteva cărți în plus. Cărți care nu au fost scrise de mine, așadar nu sunt ale mele. 

Ce logică... 

În fine. 

Nu sunt cărțile mele, dar autorul (autoarea) semnează cu numele Cristina G. cu punct după g. 

Exact ca mine. 

Și-atunci, cei care se ocupă cu sortarea și organizarea titlurilor așa cum apar, adaugă aceste cărți conturilor mele pe: 

• Goodreads 
• Amazon
• Google Play (or Books) 
• etc.

De regulă, de la Amazon pornesc toate. Goodreads preia datele de pe Amazon, pentru că aceste platforme sunt conectate. Adică Goodreads face parte din „familia Amazon”. 

Ceva de genul. 

Google Books (sau Play) este competiția, în acest caz. 

Acești oameni își fac treaba, văd numele Cristina G., pac, adună titlurile într-un singur loc. 

Ordine. 

Eu... cum sunt îngrijitoare de bătrâni acum, nu mai verific. Noroc că sunt oameni care observă pentru mine și mă-ntreabă când am început să scriu în spaniolă. 

În spaniolă?!?

Eu

— Nici în română nu scriu corect, darmite în spaniolă! 

Fan

— Dar poate le-a tradus cineva? 

Eu 

— Cine să traducă operele astea de așa mare succes? 

Da, întrebarea își are rostul, pentru că, știi, cărțile se traduc în alte limbi, dar autorul știe despre asta. 

Adică, traducerea unei lucrări se face cu acordul autorului. 

Dacă-i viu. 

Dacă nu... Cu acordul celor care câștigă de pe urma lui. A autorului sau a autoarei.  

Niciuna dintre operele mele nu merită tradusă în alte limbi. 

Poate 14 nuanțe de roșu. 

Nu. Sigur, nu poate, 14 nuanțe de roșu. 

Asta merită tradusă deocamdată. 

Dar, pe viitor, operele mele vor fi traduse. 

Noile mele lucrări. 

Care nu au ieșit pe piață... nici din capul meu. Încă. 

Asta dacă nu-mi sfârșesc zilele ca îngrijitoare de bătrâni. 

Că se poate. 

Concluzie

Următoarele mele cărți vor fi semnate cu numele meu: Cristina Gherghel. 

Că bleagă decizie a fost aia de a semna cu Cristina G. cu punct după g. 

Bine, așa am fost sfătuită și mi s-a părut o idee bună. Înțeleaptă. 

Nu a fost. 

Dar, atunci când am luat-o mi s-a părut cea mai bună decizie. 

Nu am regrete. 

Am doar o grămadă de lucru acum din cauza asta. 

Da, că eu trebuie să-i contactez pe cei care ordonează titlurile să le elimine din conturile mele. 

Nu vreau să fur gloria altora. 

Nu-i frumos. 

Am adăugat numele „Gherghel” în unele dintre conturile mele, dar cărțile scrise de mine sunt semnate cu Cristina G. - strict cu punct după g. 

Până acum (2021), am scris și publicat doar în engleză și-n română. 

Niciuna dintre cărțile mele nu a fost tradusă din română în engleză (sau alte limbi) și viceversa. 

Titlurile sunt unice, doar într-o limbă adică. 

Exemple: 

• 14 nuanțe de roșu a fost scrisă și publicată doar în limba română. 

• Ten years in Italy, three weeks a human a fost scrisă și publicată doar în limba engleză. 

De ce nu mi-am tradus titlurile din română în engleză și viceversa, doar scriu în ambele limbi?! 

Bună întrebarea. 

Pentru că este o muncă colosală și mai degrabă scriu alte cinci (5) cărți noi decât să traduc una. 

Cu alte cuvinte, nu mă pricep eu la dintr-astea. 

Deloc. 

Am încercat și-am scris o altă poveste, care n-a fost publicată. 

Fotografie de pe Pixabay