Un nou an glorios, bogat în sănătate și mănos în reușite!


Uite că am ajuns și la sfârșitul anului. 
Și ce an plin de încercări grele am avut!  
Parcă nu-mi vine să cred că am supraviețuit!

Și tu?! 
Te înțeleg.

Mă tem că anul ce-a trecut nu a fost greu doar pentru tine sau pentru mine, ci pentru mult prea multă lume.
Și, dacă ne gândim în retrospectivă și suntem cinstiți față de noi, aproape la fiecare sfârșit de an am gândit la fel.
Pfiu! „S-a mai dus un an îngrozitor...”

Dar dacă suntem rezonabili și vrem să vedem ce este în jurul nostru, ajungem la concluzia că altora le-a fost și le este infinit mai greu decât ne este nouă. Și mai mult, aceștia nici nu au speranțe pentru un viitor mai bun.
Ceea ce noi nu putem spune.
În lumea noastră totul se poate întâmpla.

Dacă nu am pierdut pe nimeni  (adică nu s-a dus într-o lume mai bună)  și dacă sănătatea noastră (sau a celor dragi) nu a fost pierdută ireversibil, restul se poate rezolva.
Iar durerea pierderii cuiva trece odată cu anii.
Eu asta știu din proprie experiență.

În materialul din ziarul de Roman - care va fi publicat zilele acestea - am mărturisit că în 2019 am avut foarte multe visuri, planuri și expectative care nu au devenit realitate.
Din această cauză, acum când toți se pregătesc să sărbătorească trecerea dintre ani, eu mă pregătesc să plec din nou în străinătate.
Am inima cât un purice de îngrijorare.
Tu, dacă mă urmărești, știi de ce m-am întors în țară la începutul anului.
Știi ce-am avut în joc.
Știi prin câte am trecut și câte am sacrificat ca să mă ocup de mama mea.
Dar uite că am ajuns într-un moment în care toate eforturile și suferințele mele par să fi folosit la nimic.
Totul pare în zadar.
În acest moment, totul e suspendat în aer de un fir de păr.
O simplă adiere de vânt ne poate fi fatală la toți.
Viitorul pare o sabia lui Damocles.
Dar nu pot să-mi pierd încrederea.
Ceva se va întâmpla și, printr-un miracol, mama va fi bine.
Că tot ce-i bun pe lumea asta este un miracol.

Așa trebuie să gândim toți.
Și nu ar trebui să ne concentrăm pe suferința personală, desconsiderând sau călcând în picioare durerile altora.
De multe ori, cei ce nu se plâng sunt cei mai nenorociți.

Orice s-ar întâmpla, speranța și dorința de a trece peste obstacole și de a face bine, chiar când nimeni nu pare să aprecieze, să nu ne părăsească niciodată!

Îți doresc un an glorios, bogat în sănătate, mănos în reușite, fertil în iubire, abundent în înțelegere și roditor în pace sufletească!

Un nou an glorios, bogat în sănătate și mănos în reușite!-Cristina G. Gherghel
Fotografie de pe Pixabay


De ziua României anunț câștigătoarea setului de bijuterii


Dragi cititori și participanți al concursului lansat cu ocazia aniversării a celei mai importante zi din viața mea, vă mulțumesc pentru atenție, interes și încredere.
Au trecut 16 zile de atunci și-n acest timp s-au întâmplat foarte multe, nu am putut să mă dedic promovării masive a acestei inițiative.
Timpul este mereu cu ciubote roșii pentru scriitori și artiști în general, dar când au și o mulțime de situații de rezolvat, atunci oboseala se adună și răbufnește. 

Dar cine nu are probleme? 
Cine nu e obosit? 

Când m-am întors în țară să mă îngrijesc de mama, am crezut că o să am posibilitatea să mă dedic și carierei mele de scriitor și blogger, după o perioadă de adaptare.
Din nefericire, am atâtea de făcut în fiecare zi pentru mama, în casă, pe lângă casă și în grădină, încât trec săptămâni întregi până mă opresc 5 minute să scriu un rând – asta în afara materialului pe care îl trimit în fiecare săptămână Ziarului de Roman. 
Nu sunt doar obosită, sunt depășită de situație. Când eram singură, studiam și scriam și câte 20 de ore pe zi, luni de-a rândul.
Așa făcând, în 3 ani am scris și publicat în jur de 37 de cărți.
Acum, aproape că nu mai știu ce-nseamnă scrierea de romane sau de cărți de auto-ajutor.
Aceștia sunt ultimii ani ai mamei mele – poate vor fi 5, 10, 15 – și nu știm niciodată ce ne rezervă viitorul, însă, teoretic, eu mai am timp să mă îngrijesc de cariera mea. Mai pot încă să-mi duc la îndeplinire visul meu imposibil dintr-o copilărie din alte vremuri.

Să mă întorc la titlu, că de asta ești aici. 

Câștigătoarea minunatului set de bijuterii creat de Indrani Handmade și a unui exemplar al cărții „14 nuanțe de roșu” este.... Lucia Rîtan

Mi-a fost destul de greu să decid, deoarece mai toate comentariile m-au emoționat. 
Umilă plecăciune. 

Lucia nu a scris un comentariu pe care l-aș descrie emoționant – a folosit doar tag-urile pentru concurs – însă a făcut un lucru în fața căruia nu am putut rezista. Lucia, o copilă – acuși adolescentă – a venit cu cartea acasă la mama să mă întrebe anumite chestii ce nu îi erau clare.
În timpul acestei vizite, copila timidă, iubitoare de lectură, și-a exprimat aprecierea imensă pe care o are față de amintirile mele din copilăria comunistă. Lucia s-a născut mulți ani după căderea regimului comunist și nu știa multe despre acea perioadă.
Interesul și entuziasmul ei feeric față de lectură și față de perioada comunismului au fost motivele pentru care am decis ca ea să fie câștigătoarea acestor două premii.

Ceilalți trei câștigători ai unui exemplar cu autograf al cărții „14 nuanțe de roșu” și câte-o mică surpriză sunt:
  • Cristina Scacun
  • Carmen Nemeth
  • Ioana Varninschi 
Vă rog să mă contactați cât mai degrabă și să-mi lăsați adresa voastră poștală. 


14 nuante de rosu: amintiri din copilaria comunista de Cristina Gherghel


Cristina Scacun s-a dovedit a fi o cititoare incredibil de pasionată, iar eu am o slăbiciune deosebită pentru cititorii ca mine. Deoarece locuiește aproape voi merge să-i dau cartea personal și vom bea un ceai împreună. Ori vom mânca o prăjitură. 
Cum va dori. 

Frumos scris, Carmen. Mulțumesc. 
14 nuante de rosu: amintiri din copilaria comunista de Cristina Gherghel


Ioana Varninschi a scris: 
„La multi ani, Cristina!
Nu-ți cunosc cărțile dar citind aceste câteva rânduri, mi-ai deschis o cămăruță tainică; mulți dintre noi păstrăm doar pentru noi unele amintiri care ne dor, tu le așterni cu o sinceritate maximă, pe care o ador ! Imi doresc să citesc #14nuantederosu și celelalte cărți #cristinag si-am să mi le fac cadou de Crăciun.”

Mulțumesc frumos, Ioana. Aprecierea ta mă emoționează profund. 

Următorii participanți vor primi câte o carte electronică la alegere:
  • 14 nuanțe de roșu
  • ADA: un roman 
  • Trucuri naturale de frumusețe și sănătate
  • Pot și vreau să slăbesc mâncând - Dieta ca stil de viață
  • Fată bătrână și fericită - Mai bine singură decât singură în doi
  • Publică gratuit si vinde-ți singur cartea: Oricine poate deveni autor
  • sau din această listă (apasă)

 Mai bine zis participante:  
  1. Lobont Lidia
  2. Ana Maria Ghergut
  3. Adriana Isabella
  4. Petronela Stogrin

Felicitări tuturor! 

Îi mulțumesc fiecărui participant în parte și vă spun un călduros La mulți ani, române! 

P.S.
Aș aprecia enorm dacă după ce ai citit cartea (și ți-a plăcut) ai rezerva 2-5 minute scrierii unei recenzii pe Goodreads, Google etc. 

Recenzia este opinia ta despre carte. Mai multe informații aici. 

14 nuante de rosu: amintiri din copilaria comunista de Cristina Gherghel


Publicarea unei fotografii a cărții pe rețelele tale de socializare și împărțirea cu prietenii m-ar face să simt că munca mea nu este în zadar.